"jurnalul scarii C" part.1

                                   Draga necunoscuta,
                 

                   Ti'am zarit chipul in indepartarea strazii. Era luni seara, ploua. In tacerea gandurilor ne priveam povestind zile intregi fara nici macar un cuvant. Imi era dor sa te intalnesc. Nu te cunosc si nici nu vreau. Uneori, in drumul meu fara destinatie, te vad fumand in fata blocului. Mereu esti singura. Nu mai vreau sa scriu poezii pline de romanta, nu vreau sa mai pictez in stele vise si iubiri ne'mplinite. Sunt un scriitor ce'si ineaca gandurile in tigari si cafele la miezul noptii. Nu cunosc sensul multor cuvinte pozitive, nu pot sa fiu ca altii. Ploaia este singura mangaiere. Iubesc privirile tale si nu pot sa realizez ce ar insemna sa te uit. Nu vreau sa te cunosc, ma voi indragostii de un nume si voi varsa sute de cuvinte ce le voi aseza potrivit in poeme si poezii in care am sa te ridic la cer pana ce demonul iubirii mele te va trage din toate puterile la pamant si vei cadea fara nici o siguranta. Imi place cum ma privesti, cum te sfiesti, cum fumezi. Esti secretoasa, am vazut. Nimeni nu te conduce pana in fata blocului. Seara de seara te vad in acelasi loc. De multe ori, am vrut sa iti vorbesc, sa te invit undeva, sa te intreb "de ce".
                Din nefericire, a venit insa momentul in care trebuie sa'mi iau adio. Nu te'am avut si sincer imi pare rau, dar viata merge inainte. Mi'ar place sa putem vorbii si privirile sa se transforme in cuvinte, sa iti memorez vocea, sa iti visez vocea. Poate e mai bine asa. Te sarut draga necunoscuta. Ne vom revedea pe aceasi strada la aceasi banca.

                                                                                                                      Cu drag, al tau,
                                                                                                                               Eu.