cine?!

oglinda sparta in camera obscura,
fum sangeriu ce'mi mareste frica...
poate e doar in gandurile mele,
sau poate e farmecul din noapte.
cine sunt, cine sunt, cine sunt?!
sunt uitat undeva'n trecutul tau...
tu cine esti, cum e somnul tau?
de ce vorbesc...'mi'soptesc ganduri,
nu mai sunt eu, nu stii ce'i acolo?
miile de chistoace ale mintii,
vise inmormantate si dezgropate,
cuvinte intr'un ecou mut din surdina,
atingerea catifelata a unei iubiri,
cine sunt, cine esti, stiu cine...
intr'un somn din racoarea diminetii,
de ce plangi iubita, nu vreau lacrimi
sau ceata plansului tau in buze!
un cimitir de trandafiri care zambeasc
o iubire noua...un somn mai scurt
tutun de vise, femeia zambeste usor,
sanii ei in clar de luna, zambesc,
sunt un sclav al unui romantism
inecat in intunericul instelat...
o clipa vreau fara ceva programat
o secunda sa zambesc la luna
printre sute, poate chiar mii
de trandafiri albi si rosii.
te vreau, ma vrei, ne vrem, si putem.
ma ai, ne avem, te ..., oare da?
demoni spanzurati, in padurea spanzurata,
mi'am asternut pat de frunze si bolovani,
am adormit pe veci cateva clipe
sa te pot visa inca o clipa, de dor,
haide, intra si in visele mele...
sunt al tau acum, nu are cine ma cere!
salveaza'ma din lumina asta moarta
arunca'ne intr'un viu intuneric fumuriu...